Apeleaza la Andini cand ai nevoie de ceva pentru cei mici

Cu totii ar trebui sa stim ca orice eveniment important implica mai multe etape de pregatiri, iar cele mai comune sunt nuntile si botezurile. Fiecare dintre acestea au diferite semnificatii, dar sunt la fel de speciale in viata tinerilor, insa cu ajutorul magazinelor online e mai usor sa fie puse in practica. De exemplu, in cazul unui botez, Andini reprezinta locul ideal catre care te poti orienta intrucat aici sunt disponibile produsele adecvate. Printre altele, poti alege un catalog cu trusouri botez si, cu siguranta, nu vei fi dezamagit de oferta propusa pe site.
Mai multe avantaje online
Clientii vor constata ca se bucura de mai multe avantaje atunci cand apeleaza la Andini unde activitatea se desfasoara online, incepand de la economii considerabile de timp, produse de cea mai buna calitate si preturi accesibile pentru toate buzunarele.
Semnificatie
Botezul marcheaza momentul in care cei mici isi incep noua viata, iar pentru a respecta traditia Andini vine cu produsele adecvate, pentru a fi mult mai simplu, mai comod si mai accesibil. Optiunile sunt foarte variate, pentru a multumi pana si pe cei mai pretentiosi, insa si pe cei care nu sunt dispusi sa respecte cu strictete toate regulile impuse de religie.
Pachet complet
Asadar, trusourile sunt alcatuite din cateva elemente esentiale pentru ca ceremonia sa se desfasoare in conditii optime, incepand de la sticluta de mir care vine de ajutor preotului si care se poate pastra ulterior ca amintire si pana la batista sau sapunul cu care sunt spalati cei mici. In acelasi timp, sticluta de mir poate fi utila si atunci cand va avea loc prima baie a celor mici sau poate fi refolosita chiar si pentru un alt botez. Nu trebuie omisa nici panza de mir la care se apeleaza imediat dupa ce bebelusii sunt scosi din cristelnita, iar aceasta poate fi confectionata din mai multe materiale. Mai mult Andini propune posibilitatea ca panzele sa fie personalizate pentru ca cele mai mici detalii sunt cele care fac diferenta. Nu in ultimul rand, trusourile nu au cum sa fie complete fara prosop, care, la randul sau poate fi personalizat.
Apeleaza la cei mai buni
Cine se intereseaza de acest catalog cu trusouri botez are parte de cele mai bune conditii intrucat produsele sunt intotdeauna de cea mai buna calitate si nu vor dezamagi niciodata. Optiunile sunt foarte variate, iar toti clientii pot alege exact ceea ce au nevoie, fara a face compromisuri, insa un alt mare avantaj e reprezentat de posibilitatea de personalizare. De regula, trusourile de botez sunt alese de catre nasi, insa aceasta nu este o regula generala, astfel incat pot fi achizitionate si de catre parinti pentru ca acestia sa fie pe deplin multumiti de decizia luata.

Umor englezesc de fix 6,99 lei.

Nu-mi sta in obicei sa recomand carti. Aici riscul e chiar mai mare decat de a recomanda cuiva un instalator sanitar care sa il transforme pe bietul om in Noe, fortandu-l sa se refugieze pe sifonier cu pisica, hamsterii si broasca testoasa in brate sau a-l trimite la un mecanic auto, c-ai auzit tu ca ar lucra bine si ieftin. Fiindca instalatorii sanitari care nu traznesc a vodca ieftina la 9 si-un sfert dimineata si mecanicii auto care lucreaza si bine si ieftin sunt ca duhul din lampa sau pestisorul de aur : implinesc doar 3 dorinte si, poftim belea !, tu ai ajuns al 4-lea. Sa fac recenzii, iar nu imi permit. Sunt anumite lucruri in viata pe care imi face placere sa le impart cu cei care doresc. Ma consider un tip generos. Nu “prost de bun” cum zice mama, ca, de !, e mama si rolul oricarei mame pe fata pamantului e sa isi vada progeniturile ca fiind cele mai … si mai … dintre toate fiintele din mezozoic incoace, dar nici vreo chitra de om nu-s. Dar impresia pe care o carte mi-o produce face parte dintre lucrurile pe care, in mod ciudat, le includ la capitolul „intimitati” si astea chiar nu sunt dispus sa le impart cu nimeni. Intre mine si fiecare carte citita se infiripa un dialog aproape de limita schizofreniei. Ea imi spune anumite lucruri, eu ii spun ce parere am. Dialogul se poarta in soapta, fiindca nu vreau sa risc un tratatment pe baza de Plegomazin. De aceea, atata timp cat nu sunt rapit, tinut nemancat si-amenintat cu smulgerea unghiilor, nu spun nimanui ce-am inteles eu lecturand o anumita carte. Am sa va spun insa ca aseara mi-am (mai) cumparat (inca) o carte. La pret redus, 6,99 lei, din seria “Rasul lumii” a Editurii Humanitas. De la Kaufland. Mai erau niste titluri din aceeasi serie, cam 4-5, dar raionului de carti i-a venit randul abia dupa ce cosul si portmoneul se certau deja pe tema valorii fiecaruia. Asa ca am ales doar “Au furnicile sfincter ? si alte 101 intrebari la fel de ridicole” (Jon Butler, Bruno Vincent). Si fiindca am zis ca nici nu comand, nici recomand si nici nu fac recenzii, va ofer un scurt fragment din carte, urmat la final de un print screen al copertii IV, acolo unde editorul a scris pe foarte scurt cate ceva despre ea : “Care a fost cel mai bun lucru inainte de painea feliata ? Simone Taylor, Londra Picioarele de lemn, berea neagra, a doua nevasta, Biblia in versiunea regelui Iacob, podurile metalice, executiile publice, ghinda calda la teatru, Podul Londrei si sanii reginei Ana fac parte dintre lucrurile care, in decursul timpului, au fost definite ca fiind “cel mai bun din … incoace”. Numerosi alti termeni de referinta se gasesc la eseisti, memorialisti si jurnalisti ca fiind “cel mai rau din … incoace” : ciuma, tarfele galeze, ticalosul de Cromwell, Franta, francezii, tot ce este francez, tot ce este german (tot ce este strain, de fapt), impozitul pe ferestre, Revolutia Industriala si, in celebra formulare a lui Pepys, “legea impotriva sodomiei”. Terry GRAITE, Holyhead, TARA GALILOR Noi, cei din societatea Cel Mai Bun Din … Incoace, am petrecut ani de zile incercand sa gasim ceva cu care sa inlocuim painea feliata ca punct de reper pentru lucrurile bune. Speram ca mijloacele precum rubrica de fata sa se bucure de recunoastere, pentru ca lumea sa inceapa sa numeasca diverse alte lucruri drept “cel mai bun din … incoace”. Iata o selectie a variantelor noastre actuale : pungile de cafea resigilabile, dopurile de tip suzeta de la sticlele cu apa, bancomatele, optiunea recall e-mail din Microsoft Outlook, Snake II, DVD player-ele pentru toate regiunile, miercurea Orange si careul gigantic de cuvinte incrucisate pe teme de cultura generala din Daily Telegraph. Jeremy SHRIMP, Societatea Cel Mai Bun Din … Incoace, LAND’s END Ca presedinte mazilit al societatii Cel Mai Bun Din … Incoace, la vederea sugestiilor facile ale domnului Shrimp, m-am gandit ca ar fi relevant pentru cititorii dumneavoastra sa vada si alte lucruri care au fost luate in considerare de aceasta organizatie jalnica : avionul Concorde, Garry Glitter, gadgetul, casetele audio, Madonna in filme, egarii, spam-ul, Tony Blair, linia de metrou Northern, radioul pe unde medii, vinul la cutie, modernismul, postmodernismul si Cupa Cupelor. Devine astfel limpede cat de trecatoare este atractivitatea fiecaruia dintre aceste lucruri. In timp ce painea feliata ne ramane, la fel de utila ca intotdeauna. Jonathan RADIOHEAD, Societatea Al Doilea Cel Mai Bun Din … Incoace, Boulder, COLORADO Ca fost brutar de profesie, intrebarea mi s-a parut foarte interesanta. Cel mai bun lucru, inainte de painea feliata, a fost acela de a avea o paine obisnuita, nefeliata si zece nenorocite de degete intregi. Harry NOEL, West Tittering, SHROPS“ La final, fiindca azi am o zi mult mai lejera si am timp pentru dialog ase ca ne putem conversa in voie : voua va vine in minte vreo intrebare ridicola careia sa incercam sa ii gasim raspunsul adecvat ? :roll:

“Suntem prima natiune din istoria lumii , ai carei cetateni ajung la casa lor darapanata intr-o masina.” Will Rogers

Altceva aveam „in plan” pentru astazi. Am in ciorne, incepute si abandonate fiindca necesita un picut mai multa atentie in expunere sau, pentru a le face cat de cat valoroase, impun si o documentare suplimentara, 3 teme din care as fi putut alege. Doar ca, un schimb de opinii observate in dimineata aceasta printre comentariile la postarea de ieri, ma determina sa „atac” o alta tema. Asa ca … Avertisment !!! : postarea de astazi nu are nicio componenta misogina chiar daca, in rezumat, avem de-a face cu o idee suficient de vehiculata – femeile sunt soferi slabuti spre execrabil. Daca o asemenea concluzie poate fi considerata misogina atunci si constatarea conform careia majoritatea barbatilor gatesc naspa spre aproape-comestibil ar trebui sa fie considerat un punct de vedere feminist. Ori nu e cazul. Cochetam si unii si altii cu ambele indeletniciri, si sofatul si bucatareala, dar n-o sa auzi pe nimeni care se ridica de la masa simtind ca e nevoie sa mai desfaca putin cureaua spunand „Am mancat ca la tata acasa” dupa cum nici n-o sa auzi pe cineva multumit de felul in care a lasat masina spunand „Am parcat ca o femeie”. Ma plangeam ieri (aiurea, multi ati sesizat absolut corect ca de fapt ma alintam umpic :P ) despre faptul ca avand o audienta preponderent feminina, discutiile de pe acest blog sunt lipsite de temele „profunde” ale conversatiilor gen „intre baieti”. Aseara a trebuit sa ies putin. Cu masina. Cale de vreo trei semafoare, am putut observa la volanul masinii din spatele meu o domnisoara. Tanara, frumusica. Dupa ultimul semafor am facut dreapta intrand pe platoul din fata garii. Am semnalizat cu intentia de a vira stanga pentru a ma parca. Cat pe ce sa intru intr-o masina care ma depasea neobservandu-mi intentia. Am franat violent, a franat, delicat, si masina in cauza desi frana ei nu era de niciun folos. La volan, domnisoara frumusica. A ridicat, putin jenata din umeri si mi-a zambit atat de dulce ca mi-a trecut intr-o fractiune de secunda toata supararea. In timpul in care eu cugetam ce mare dar de la bunul Dumnezeu e zambetul in viata noastra (saru’mana B ursucel, printesa a  Zambetului ! :P – vezi ca nu pomenesc numai de oo ? :twisted: ), pe blog se incincese o discutie nu neaparat aprinsa, dar pasionala, intre Mitzaa si Andreotti, despre … modele de Ford-uri !!!  :shock:  Mi-am facut cruce de dimineata cand am vazut, mai fac una si acum, ca n-as fi gandit ever ca pe blogul meu, doua fiinte feminine pana-n varful unghiilor, vor discuta vreodata, aplicat si documentat, despre masini. Ieri, delfinuta July scria pe blogul ei si ideea a aparut si in unele comentarii despre privire. Si ii spuneam ca tocmai am frunzarit o carte (as minti sa spun ca am citit-o; nu am putut sa o citesc, este una dintre cele mai proaste carti care mi-au cazut vreodata in mana), „Barbatul de azi explicat femeilor” in care autorul, Gerard Leleu pre numele lui, explica despre predominanta vederii la barbat asa : „Aceasta dateaza de acum 10 milioane de ani  ( :shock: ), probabil. In vremurile acelea, stramosii nostri indepartati sareau din creanga in creanga in imensele paduri tropicale din Africa de Est. (:oops:) Intr-o zi s-a auzit un tunet surd si puternic, in timp ce pamantul se cutremura si copacii erau cuprinsi de zguduituri puternice : placa tectonica care purta Asia s-a ciocnit de placa ce sutinea Africa. (plastica imaginea ! :twisted: ) Partea de est a continentului african s-a scufundat si o falie imensa s-a creat de la nord la sud, pe o lungime de 4000 de kilometri. Atunci vanturile din vest, aducatoare de ploaie, nu au mai putut atinge aceasta zona. Padurile care o acopereau s-au uscat (  :cry: ), facand loc savanei unde hrana este rara. Pentru a supravietui, stramosii nostri au fost nevoiti sa se adapteze. Pe de o parte, si-au schimbat hrana, din fructivori au devenit omnivori. Din culegatori au devenit culegatori si vanatori. Pe de alta parte, s-au ridicat pe labele din spate pentru a merge mai bine prin ierburile inalte si a explora mai eficient cu privirea departarile, pentru a descoperi pajisti sau vreo ganganie de mancare. ( :shock: ) Ceea ce a avut doua consecinte fundamentale : dobandirea pozitiei verticale, primul pas spre procesul devenirii omului si dobandirea unei vederi performante (:twisted:), mai agera decat cea a femeii. Aceasta, ramasa in vizuina ( :shoc k: ) pentru a avea grija de bebelus, fiinta cea mai fragila din lume, ( :cry: ) dar si cea mai dependenta, si-a dezvoltat simtul tactil.”  Superb, sau ce ? :lol: Cartea are insa avantajul de a fi scrisa pe hartie de proasta calitate ceea ce o recomanda fara niciun fel de problema altor intrebuintari. Dar adevarul e ca la volan, femeia parca nu priveste cu suficienta atentie in jur. Este concentrata pe inainte, pe ceea ce face ea, si mai putin pe ce fac si ceilalti. Oglinzile masinii nu prea ii sunt de folos. Aaaa…, ba da… Am mers o data, pe locul din dreapta („locul mortului” asa cum este el cunoscut in folclorul de specialitate) si am fost martorul urmatoarei scene : doamna a tras de oglinda retrovizoare pozitionand-o spre ea, si-a aranjat o suvita de par rebela, s-a rujat, a rotit cheia in contact, a pornit, si a plecat la drum fara a mai repozitiona oglinda in asa fel incat sa poata fi folosita pentru scopul in care constructorul masinii a pus -o acolo. In fine. Ma opresc aici cu opiniile despre privire si oglinzi. Stiam pana acum ca pot discuta cu Psi despre fotbal. Acum stiu ca am cu cine discuta si despre masini. Desi, aici intervine un soi de feeling. Intuiesc ca numarul celor cu care pot discuta despre masini este chiar mult mai mare. Si nu iau in calcul advertorialele la Toyota Corolla de pe SuperBlog. Alea mi se par irelevante, se adreseaza altui scop. Iau in calcul numarul mare de doamne si domnisoare pe care le intalnesc zilnic in trafic. Si dat fiind faptul ca, „Mersul pe jos nu este o arta disparuta – oricine trebuie sa ajunga , prin orice mijloace, la garajul in care isi tine masina.” (Evan Esar), cu voia dumneavoastra, astazi discutam despre masini. Sunteti pasionati de masini ? Ce modele va plac, ce anume va atrage la o masina, va place senzatia pe care sofatul la drum lung v-o ofera ? Chestii dintr-astea… Deci ?