Despre carti

Nu se pune problema de a refuza radioul, cinematograful sau televiziunea; trebuie doar sa nu ne lasam manipulati. Audiovizualul este pasiv. Privim la televizor asa cum contemplam o apa curgatoare de pe un pod, marea ce-si arunca valurile pe nisip, focul ce danseaza in camin. Daca intr-adevar este nevoie de mai multa vointa pentru a apasa pe buton decat pentru a inchide cartea, este pentru ca audiovizualul ne adoarme vointa, luciditatea, in timp ce cartea cere ca acestea sa ramana treze. Astfel insasi libertatea noastra e amenintata. Am invatat sa fim neincrezatori fata de ziare. Sa invatam sa devenim neincrezatori fata de audiovizual. Suntem mai liberi in fata unui text, a unui cuvant decat in fata unei imagini. Chiar sunetul lasa mai mult loc imaginatiei. Imaginea se impune. Copiii nostri trebuie sa invete sau sa reinvete sa viseze pornind de la texte. (Roger Gronze - Bazarul literelor) Am reprodus acest citat deoarece am fost intrebata, de curand, de un copil ce rost are sa citeasca el cartea X, cand exista filmul Y. Mai bine il vede pe acesta si gata. Stie tot. Cred ca acesti micuti ar trebui invatati ca o carte si un film sunt doua produse care, chiar daca prezinta acelasi subiect, apartin fiecare altui creator. De cate ori nu vi s-a intamplat ca, vazand un film dupa ce ati citit o carte, sa va dezamageasca respectiva ecranizare? Acest lucru se datoreaza si unor viziuni diferite asupra realitatii - tu ai citit si ai perceput intr-un fel propriu lumea si personajele de acolo. Un fel unic, asa cum nimeni nu le va mai percepe, caci tine de universul tau interior. Poate nici chiar tu insuti, daca recitesti, peste ani, acea carte. Cand citesti traiesti, retraiesti viata personajelor… deci experienta devine a ta si numai a ta. E logic atunci ca, de cele mai multe ori, ecranizarea sa dezamageasca. Intr-o carte o situatie, o priveliste, un personaj iti sunt descrise in cuvinte. Intr-un film imaginea tine locul cuvintelor. Astfel multi ajung sa nu stie sa lege corect, logic doua fraze atunci cand vor sa-ti comunice… ceva. Iti explica folosind mainile, ochii, intreg trupul. Se chinuie, risipind energie. Ar avea si o alta varianta: cuvintele. Insa nu stiu sa le dea viata, valoare. Ce sa faca … cu ele?!